IUBIREA CARE ARDE


Image

Sunt din ce în ce mai încântată de metodele folosite de Viață pentru a ne redescoperi și regăsi pe noi înșine. Ce potrivire perfectă între noi și toți cei care intră în viața noastră. Cum ne îndrăgostim noi lulea tocmai de cei care ne vor aprinde focul prin care vom trece precum metalul din săbiile ninja 🙂 Absolut, ca o intuiție nebănuit de adevărată, răspunsul la întrebarea ,,cum poți sta lângă un asemenea om?” , a fost : sunt sigură că nu voi mai fi la fel după ce-mi iau lecțiile, am nevoie de el. Și exact asta s-a întâmplat. Zero infantilism emoțional și așteptări, pe care toți le avem, la un moment dat față de iubire și ,,cel iubit”. Totul te pune pe direcția în care înțelegi, trăiești și ești iubirea care vine cu toată libertatea pentru tine și cel de lângă tine.

La un moment dat spunea cineva 🙂 că vom cunoaște împărăția din noi când bărbatul nu va mai fi bărbat și femeia nu va mai fi femeie, ei fiind unul și același. Poate nici acum nu mi-e clar, însă am o bănuială. Femeia poate împleti în ea însăși atributele părții feminine cu cele masculine. Va fi simplu, un om. Iar bărbatul, la fel, își va recunoaște și va funcționa în ambele registre, fiind și el, un om. Rațiunea împletită armonios cu Emoția. Mintea și inima în acord și armonie.

Nu va mai putea nimeni spune că nu înțelege femeia… ei nu se gândesc ce spun? Asta înseamnă că femeia înțelege bărbatul. Este adevărat, logica minții o poate înțelege oricine, aproape, însă logica inimii lipsită de logică și liniaritate nu este la îndemâna celui care se mulțumește doar cu o emisferă cerebrală. Și totul este doar o incursiune în lumea noastră interioară încă neînțeleasă… În final, introduc un citat din Kahlil Gibran, poet și filosof mai bătrân de secole, însă foarte actual pentru mine:
 
„Când Iubirea vă face semn, urmați-i îndemnul,
Chiar dacă drumurile-i sunt grele şi prăpăstioase,
Şi când aripile-i vă cuprind, supuneți-vă ei,
Chiar dacă sabia ascunsă-n penaju-i v-ar putea răni,
Iar dacă vocea-i vă vorbeşte, dați-i crezare,
Chiar dacă vocea-i ar putea să vă sfarme visurile, asemenea vântului din miazănoapte care vă pustieşte grădinile.
Fiindcă, precum iubirea vă încunună, ea trebuie să vă şi crucifice. Precum vă face să creşteți, ea trebuie să vă şi reteze uscăciunile.
Precum ea se ridică până la înălțimea voastră, alintându-vă ramurile cele mai fragile care freamătă în lumina Soarelui,
Tot la fel va răzbate până în adâncul rădăcinilor voastre, zdruncinând încleştarea lor cu pământul.
Asemeni snopilor de grâu, ea vă seceră.
Vă treieră pentru a vă descoji.
Vă vântură spre a vă curăța de pleavă.
Vă macină până la înălbirea făinii.
Vă frământă până ajungeți foarte supuşi,
Ca apoi să vă hărăzească focului său şi să puteți deveni pâinea sfântă la ospățul divin.”

Advertisements

About Daniela Sarah

„Gândul la Tine îl tulbură pe om așa de adânc, încât nu-și poate afla mulțumirea până ce nu Te laudă pe Tine; căci ne-ai făcut pe noi pentru Tine, și neliniștit este sufletul nostru până ce se va odihni întru Tine.” (Fericitul Augustin) Am venit să învăț să iubesc fără condiții, să-L cunosc și să creez ca El, am venit să învăț Arta de a Lumina până ce lumina ajunge și la tine...
This entry was posted in Cunoaștere de sine.... Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s