NIMIC NU E ,,AL MEU,,


Unde te cauți, când ești peste tot? Ne-am îmbrăcat în Haina Lui, iar noi îl îmbrăcăm pe El…
Ce respir, dacă nu pe El, oamenii folosind cuvântul IUBIRE?
Ce altceva face, fie și un singur gând, dacă nu să limiteze ceea ce nu are limite?
Ce putem spune despre noi înșine atunci când nu ne dăm seama că iscăm false separări pe baza unui singur gând sau a unui singur cuvânt?
Revelația este trăire, iar trăirea nu folosește cuvinte, iar când le folosește sunt prea sărace pentru a explica inefabilul.
Rugăciunea de a-ți fi arătat Dumnezeu/Adevărul a mai fost adresată, chiar de către cei care umblă cu El… iar El, este El… neseparat dintotdeauna… numai omul are nevoie să-i fie mintea botezată pentru a ieși din iluzia despre el însuși și ceea ce vede sau aude.
Câtă aroganță să cred că un singur atom din forma pe care am luat-o, îmi aparține ,,mie,,! Separarea de Tot este cea mai mare aroganță.
Unul vede frumosul acolo unde alții văd doar mucegaiul… obișnuințele minții… totul pentru că, nu caut esența pe care s-a înfășurat lumea în diversitatea-i infinită.
Cum poate cânta un instrument care nu este gol și s-a umplut de gânduri despre ce este, cum este, de ce este… omul plin de el însuși nu are loc pentru nimeni și pentru nimic.
Dacă mai folosesc cuvinte o fac pentru că ele sunt simboluri extrem de sărace prin care îmi exteriorizez Recunoștința, oriunde aș fi…
Și în tine tot pe El îl găsesc… de aceea îți spun sau scriu sau îți arăt ,,Ție,,.

Focul iubirii sau dorului de Tine, doar Tu l-ai aprins în inima mea… ce grijă aș mai putea avea când Tu mi-ai spus totul, de la început… cu cât acest foc al dorului de Tine se aprinde în foarte mulți Copii ai Tăi, vor apărea, în aceeași măsură, marile împotriviri.

Fiind toate anunțate de către Tine, mi-a mai rămas doar Pacea și Liniștea Ta. Întotdeauna sunt acolo unde m-ai pus, întotdeauna știu ceea ce e de folos să știu pentru Voia ta cu noi, întotdeauna nu se întâmplă decât exact ceea ce ne va conduce la Finalul pe care Tu îl știi încă de la Început… omul doar rătăcește un Timp.

Mulțumesc!

Advertisements

About Daniela Sarah

„Gândul la Tine îl tulbură pe om așa de adânc, încât nu-și poate afla mulțumirea până ce nu Te laudă pe Tine; căci ne-ai făcut pe noi pentru Tine, și neliniștit este sufletul nostru până ce se va odihni întru Tine.” (Fericitul Augustin) Am venit să învăț să iubesc fără condiții, să-L cunosc și să creez ca El, am venit să învăț Arta de a Lumina până ce lumina ajunge și la tine...
This entry was posted in Cunoaștere de sine.... Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s