Auto-Divinizarea


Auto-divinizarea din toate timpurile…
Am văzut… întotdeauna am fost convinsă de Perfecțiunea întregii Creații, deci și a omului… nu înțelegeam cum de omul a deraiat atît de mult de la această perfecțiune… ego-ul sau focarele de personalitate, precum și mintea care le servește este un aspect din om perfect paralel cu al doilea aspect al ființei ne-văzute a omului: 2 aspecte paralele, divină și auto-creată prin puterea de a alege să nu o recunoști pe cea de bază. 2 paralele: cunoașterea și percepția care nu pot să se întîlnească niciodată; pămînt și cer interior care nu știu unde se unesc.
Drama este că omul se auto-divinizează printr-un ego extrem de rafinat și de pervers 🙂 Ego-ul crede că omul este divin, născut direct din Sfințenie, Iubire, Lumină… însă a venit Cineva și a spus: ești doar înrudit, pentru că în Creația Perfectă și în Împărăția mea, nu poate intra nici un ego și nici o imperfecțiune.
Și atunci cum să fiu desăvîrșit, zise mintea perplexă?
Unde se pot întîlni două paralele? Nu există decît spațiul dintre ele, iar tu, omuleț, te miști doar pe orizontala pămîntului pe care trăiești și din tine. Trebuie să te întîlnești cu Dumnezeu în acel spațiu dintre Cer și Pămînt… în interiorul care se va reflecta în exterior… se reface legătura dintre suflet și trup.
O prietenă m-a inspirat azi: așa este, draga mea, ori ne credem fără El, ori ne auto-divinizăm înainte de a face micul pas al voinței proprii de unire pe verticală, spre Cel Nevăzut.
Dumnezei ratați… dumnezei înainte de vremea potrivită… am învățat de la primii care au făcut asta… apoi, a urmat Omul.

Bază: oamenii ajung, cum ne spune Sf. Apostol Petru, “părtaşii firii celei dumnezeieşti” (II Petru 1, 4), fără ca prin aceasta fiinţa noastră omenească să devină fiinţa lui Dumnezeu, adică fără să devenim coesenţiali cu Dumnezeu, Care rămâne în veşnicie ascuns în esenţa Sa, cunoscută numai de Fiul şi de Duhul Sfânt. “Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om, pentru ca noi să fim îndumnezeiţi” (Sf. Atanasie cel Mare († 373), Cuvânt despre întruparea Logosului, Migne, P.G., XXV, 192 B).

Advertisements

About Daniela Sarah

„Gândul la Tine îl tulbură pe om așa de adânc, încât nu-și poate afla mulțumirea până ce nu Te laudă pe Tine; căci ne-ai făcut pe noi pentru Tine, și neliniștit este sufletul nostru până ce se va odihni întru Tine.” (Fericitul Augustin) Am venit să învăț să iubesc fără condiții, să-L cunosc și să creez ca El, am venit să învăț Arta de a Lumina până ce lumina ajunge și la tine...
Aside | This entry was posted in Cunoaștere de sine.... Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s