DE CE-uri


Cea mai mare confuzie a tuturor timpurilor este aceasta: 1. nu există Rău; 2. există Răul.

De ce nu există? Pentru că Răul nu are subzistență proprie nefiind creat de către Dumnezeu, care nu are manifestări anti-iubire. De ce există Răul? Pentru că orice Rău este un Bine perfect Creat/Intenționat a fi, care nu mai funcționează conform rațiunilor divine perfecte. Am auzit: numai Dumnezeu-Tatăl este Bun… DA, pentru că El nu se neagă pe El, nu are Gândire duală de tip Bine-Rău. Oamenii, toți, sunt Buni fără excepție, însă omul negându-se pe el însuși și îngropând Chipul domnesc sub molozul manifestării răului, ca lipsă a binelui, nu mai este Bun.

De ce sunt eu cel mai rău om de pe pământ? Pentru că în mine sunt părți din toți și din toate! Am ajuns să văd că tot ce este creat este prin Hristos… în El intră toți oamenii cu toate manifestările lor departe de Modelul Lui, dar și Sfinții Lui.  Știe tot El? Da, pentru că simte durerea fiecăruia dintre noi… de aceea, El nu vrea să piardă pe nimeni, El vrea ca toți să fim bucuroși și fericiți în libertatea față de ne-adevăr. Așa am ajuns să văd că în El toate se împacă și se luminează…

Dacă în El este Tot, omul fiind după Modelul Lui, în Om s-a ,,adunat,, toată Creația… atunci, cine URĂȘTE?, iar Eu cum ajung să-l iubesc pe acesta? Modelul modelelor a arătat, prin exemplul extrem, că lipsa de Răspuns la Rău cu Rău, este Învingerea Morții. Căci ce este Moartea decât vrășmașia  cu tine însuți și cu El? Și neascultarea și toate câte le știm toți.. Ce este Moartea decât Lipsa Luminii Iubirii Lui și Întunecarea?

Unul fiind Multiplul de 3, și 3 fiind Multiplul de Unu ca bază a orice este Viu, înseamnă că am în mine 3 mari părți cu care intru în lupta nebunească… lupta cu chipul meu dumnezeiesc, cu tot ce există și cu Dumnezeu-Tatăl Creatorul Tuturor.

Atunci când viața interioară o văd separată de cea exterioară, încep îndreptările. Când ești doar un copil spiritual, nu știi că orice intenție sau gând deformat de lipsa iubirii, se așează peste tine și toată creația… contribui la propriu la straturile de moloz așezate peste Icoana chipului minunat al tuturor celor făcute de Cel care dă Viață.

În mine sunt părți din tot neamul meu, din toți oamenii care există, din toți îngerii și din natură, dar și chipul Lui din mine. De Răspunsul meu față de lumea interioară și exterioară depinde apropierea sau îndepărtarea tuturor de Adevăr, de Viață, de Libertate, de Bucurie. Prin fiecare copil care vine la viață, Tatăl mai intenționează un salvator în Hristos… un copil care să nu mai gândească, vorbească, facă tot ce au făcut cei dinaintea lui fără Dumnezeu. Un copil care înțelege că orice distrugere sau rău făcut în exterior -,,altcuiva,, – este întunecare de sine și încă un strat de praf peste întreaga creație. Încă o contribuție la Visul lumii care a creat și ea ceva: moartea, boala, suferința.

Așa că… cine e Vrăjmașul pe care trebuie să-l iubesc eu? El este o parte din mine, nevindecat, în suferință sufletească de care nu este conștient… că de ar fi, s-ar întoarce la cea mai frumoasă variantă a lui de funcționare. Dacă eu am văzut asta, cum mă pot numi atunci când Răspund ,,Răului,, cu rău (uitare de sine) ? A iubi pe toți înseamnă a iubi ceea ce a Creat Dumnezeu-Tatăl, și cum toți suntem în El (chiar și cei care au ales să iasă din El), înseamnă a-L iubi pe El, fără excepții… căci nici El nu face excepții… ne așteaptă pe toți să cunoaștem singuri care e singura Iubire sau Libertate. Fiecare gând urât mirositor sau plin de lipsa Luminii va fi ca o rană supurând… fiecare vorbă urâtă și mincinoasă, va fi ca o rană supurând… fiecare gest corporal care arată ce gândești cu adevărat, va genera răni corporale… noi vedem oameni fără răni pe trupul de carne, însă interiorul fiind cu totul altul decât exteriorul, numai deosebirea duhurilor îți dă vederea adevăratei imagini bolnave, ciopârțite… deocamdată, aici pe pământ, trupul de carne ascunde sufletul nu doar în acest sens… nu s-ar mai corecta nimeni de am vedea ceea ce nu se vede în mod obișnuit… am fugi de asemenea existențe… nimeni nu ar mai fi salvat…

Putea să scoată din existență pe primii Împotrivitori? Cred că da! Nu am spus extincție/distrugere, ca să se înțeleagă diferența între ,,ceea ce a creat, nu se auto-distruge oricât ar încerca, dar nici distruge de către Creator,, și ,,a scoate din existență/manifestare/viața în afară, în relație cu tine însuți (conștiența de sine) și cu ceilalți (în afară de sine),,.

De ce nu a scos din existență (manifestare) pe cel Rău? Răspunsul văzut acum este: în vremelnicie sau Timp oricărui tip de creație i-a fost dat darul de a ajunge singur să traiască pe pielea proprie îndepărtarea de ceea ce este fiecare cu adevărat. Toți îndepărtații de ei înșiși, cei curați creați, vor avea experiența pierderii Luminii/Harului din toate structurile pe care le are Ființa… acea Persoană intimă, Centrul tuturor Mișcărilor, Limbajelor, Gândirii… această Persoană e după chipul și asemănarea lui Dumnezeu și nimeni nu o poate distruge. Dar dacă lipsește conștiența acestei Moșteniri, de potențial întreg de fiu al unui Dumnezeu Viu, atunci se rămâne doar cu conștiența omului de pământ… numai trup.

Doamne, dă-ne nouă să te cunoaștem pe Tine și să te Iubim numai pe Tine, iar pe ,,aproapele,, nostru care e atât de în noi, să-l iubim ca pe chipul Tău pe care l-am redescoperit în noi înșine!

Advertisements

About Daniela Sarah

„Gândul la Tine îl tulbură pe om așa de adânc, încât nu-și poate afla mulțumirea până ce nu Te laudă pe Tine; căci ne-ai făcut pe noi pentru Tine, și neliniștit este sufletul nostru până ce se va odihni întru Tine.” (Fericitul Augustin) Am venit să învăț să iubesc fără condiții, să-L cunosc și să creez ca El, am venit să învăț Arta de a Lumina până ce lumina ajunge și la tine...
Aside | This entry was posted in Cunoaștere de sine.... Bookmark the permalink.

23 Responses to DE CE-uri

  1. smaranda64 says:

    Este o întrebare ce mă preocupă. De ce? Cu cât mai adânc pătrund în mine, cu atât mai puțin îmi vine să cred că „răul”, acest cancer magnetic, are legătură cu Creatorul. Nici articolul tău deși foarte fain, nu mi-a adus un răspuns satisfăcător. Dacă poți să dezvolți… Dacă ai timp și chef?

    Like

    • Ralu says:

      Chiar acum gândeam: cel care citește nu are unele detalii pe care eu le văd ca pe o imagine de ansamblu și așa am exprimat scrierea citită de către tine… desigur că dezvolt, însă nu pot face asta fără întrebările tale punctuale… este absolut adevărat pentru mine că orice întrebare sau nelămurire este, în egală măsură, și în mine. Să fie dialog! Ce mi s-a clarificat în interior are un singur scop: să scot ,,în afară,,. Mulțumesc, Smaranda!

      Liked by 1 person

      • smaranda64 says:

        Deocamdată, sunt încă sub păcură, nu sunt clară, dar acesta este un moment bun să mă deschid mai mult spre interior. Întrebări punctuale?! Hm. Mi-e drag de un dialog cu tine chiar dacă azi nu sunt capabilă să-l port. Sunt dezlânată. Aveam senzația la un moment dat că ar exista un anticreator, un antipol, pe care Creația în extensia ei l-ar fi atins. Încă sunt în ceață.

        Like

      • Ralu says:

        Revii când vrei, dacă vrei… citindu-ți primul răspuns mi-a venit acest gând… toate ,,de ce-urile,, mari pot veni de la neînțelegerea Creației, modului cum Creează Unicul Creator. Din fericire am ,,trecut,, prin teoriile esențiale ale unei creații fără niciun dumnezeu, cu mai mulți dumnezei sau cu demiurgi buni sau răi. De aici pleacă tot… zici bine, căutând Răspunsul în ființa ta, asemenea cu a mea, nu poate exista decât 1 singur adevăr, valabil pentru toți. Singurul care mi*a Răspuns la ,,de ce-uri,, a fost Dumnezeul cel Viu, prin mijloacele Lui de a Răspunde concret, la obiect, la momentul situației reale de viață. Sunt aici… și tu tot aici 🙂

        Liked by 1 person

      • smaranda64 says:

        Mulțumesc Ralu.

        Like

  2. smaranda64 says:

    De ex. dacă îți mai amintești, aveam eu pe la începutul blogului o teorie formată, în care primul sau primii căzuți în vibrație au cunoscut, sau au simțit ura față de Creator. Amu vin eu și-mi dărâm singură teoria pentru că, cu cât urc mai mult în vibrație cu atât mai puțin sunt dispusă să cred, că în Creator există și cel mai mic grăunte de ură. Ce a cauzat ura? De unde vine ea? Căci ceea ce nu sunt , nu pot să fiu.

    Like

    • Ralu says:

      Nici eu nu am înțeles mult timp, cum poate cineva să-L urască pe El. Am început căutarea cunoașterii de sine. Eroarea pe care am făcut-o doar după teorii, căci nu mă gândeam să-L întreb chiar pe El, a fost asta: eu sunt esență din esența Lui, iar dacă eu sunt capabilă de ne-iubire, normal că și El e ca mine :))))) Apoi mi s-a descoperit asta: eu sunt creația Lui, după modelul Lui, printr-un spațiu de Creație ,,în afara Sinei Lui,, (asta nu pricepe mintea mai deloc :))))) numit Hristos, unde El a rostit un Cuvânt: să fie! și a fost totul dintr-o dată: CREAȚIA LUI, înrudită cu El prin marca, modelul imprimat unei Creații a Lui, identic cu Ființa Lui. Deci nu sunt din Ființa Lui, ci din Noua Lui Manifestare ca și Creație cu același Potențial, Egal ca Chip și Asemănare cu El. Dacă eram Născută din El, eu și Creația toată nu ar mai fi avut nicio libertate de Răspuns. Creația și Dumnezeu stau Față în față pentru Dialog și comunicare, ca Persoane Egale. Dumnezeu a creat Omul ca Persoană cu demnitatea potrivită unui asemenea Creator.
      Deci, am stabilit că orice creație are modelul și marca dumnezeiască, dar poate să se împotrivească, să întoarcă spatele Celui mai Bun Prieten. De ce? Pentru că primii căzuți, care nu sunt oamenii, ci ființele/creațiile pur spirituale au crezut că se pot substitui lui Dumnezeu. Aceștia erau conștienți de puterea cunoașterii de Dumnezeu din ei, față de Om care nu conștientizează potențialul de îndumnezeire. Îngerii știau la ce demnitate și putere se va ridica Omul… cea de dumnezei pentru lumile lor proprii. Mândria de a te crede însuși Dumnezeu Creatorul și invidia pe alegerea Omului ca cireașa de pe tortul Creației, a dus la ura lor față de Dumnezeu, dar și ura față de Om. Omul, ales să se unească cu Anti-hriștii, anti-viața, anti-dumnezeirea pentru ca amăgirea, mândria și ura sunt uneltele de atragere a oamenilor… și ce spun ei prin oamenii cărora le manipulează mintea: părăsește-L pe Dumnezeu, că-ți cere să respecți niște reguli, e gelos și te vrea în suferință… vino cu noi, iar noi îți dăm libertatea de a face ce vrei tu! Adică, exact pe dos… să nu mai fi tu, ființa perfectă, după asemănarea cu El.
      Mândria și invidia, minciuna, intriga și crima… acesta este răul pe care nu Dumnezeu l-a creat… acesta este programul ANTI-VIAȚĂ, anti-existență, a celor care au aflat că Dumnezeu Creatorul a hotărât ca Omul să fie creat prin El, înrudit cu El, nu prin Modelul Îngerilor… adică Creație prin alt model de creatură. Parcă le simt ura de moarte că Dumnezeu a ales Omul ca Unire a Creației în chipul dumnezeiesc de Om.
      Concluzie: Îngerii căzuți din vibrația Iubirii Pure nu s-au mai desăvârșit, omul a ales modul lor de gândire și nu s-a mai îndumnezeit… toți la un loc au crezut că pot fi dumnezei înainte a termina învățarea care le asigura viața creațiilor lor proprii. Dacă 1 gram de mândrie sau împotrivire față de Adevăr mai există, atunci omul și îngerul cad, din nou, examenul… pe mâna lor.

      Liked by 1 person

      • smaranda64 says:

        Vibrează și voi citi de mai multe ori. Ce mă irită încă pe mine este: chiar și atunci când îi întorci spatele Creatorului nu trebuie să fie undeva deja sămânță de ură, invidie, ranchiună, ca tu (tu la mod general) să-i poți da răspuns la chemare?

        Like

      • Ralu says:

        Ai dreptate!!! Cei care nu au părăsit modul de gândire asemenea celui care i-a făcut, nu vin la îndreptarea de pe pământul acesta – din materie care se destructurează/strică. Deja avem în bagajul trupesc/adn/biologic materialul folosit de părinții noștri. La asemenea trup, cu moșteniri de mândrie, ură, împotrivire, vine un suflet absolut curat. Tendințele din materialul pământesc/biologic sunt prezente… însă sufletul va ști/va cunoaște binele și răul, dar va alege aici și acum să nu mai manifeste gândirea, vorbirea, făptuirea anti-viață.

        Liked by 1 person

      • smaranda64 says:

        Deci pământul este creația cui? Mai ai răbdare cu mine? 🙂

        Like

      • Ralu says:

        Cerul și Pământul au fost create deodată, împreună. Creația are libertatea ei de a ,,crește și înmulți,,. Rațiunile divine perfecte de automultiplicare a creației au fost puse în tot ceea ce e creat, de la Început. Însă Dumnezeu a avertizat: faceți tot cu iubire… nu vă amestecați cu ceea ce a rămas doar trup… Trupul de carne a fost creat perfect de către Dumnezeu potrivit creației numită Suflet. Sufletul are legături indestructibile cu trupul, este ,,prelungirea,, lui. cînd aceste legături se întrerup (proastă comunicare, sau lipsă comunicare), este semnalul că sufletul doarme cu desăvârșire, iar mintea se substituie sufletului. Omul se crede trup și începe ne-bunia. Mintea va conduce trupul și-l va folosi cum vrea ea: la separare, acumulare de posesiuni, iubire pur sexuală, sclavagim psihologic și fizic… etc…. urmează boala trupească… sufletul, nehrănit cu de-ale lui e în mare suferință… faci un copil… cum va fi acel copil? ce material energetic și informațional îi transferi? Modelul este, însă omul poate acoperi acest model cu modelul anti-viață. Aici învățăm că tot ceea ce facem în afara rațiunilor divine, moare: relații, iubiri, afaceri, copii… tot ce nu are continuitate, se știe că ,,moare,,.

        Liked by 1 person

      • smaranda64 says:

        Aici îmi amintesc că într-o rugăciune disperată, într-un moment de claritate, i-am chemat pe „părinți”. Am recunoscut că ne-am împotmolit în mâzgă și i-am rugat să vină și să ne învețe sau să aducă(nu mai știu exact) chiar ingredientul cel mai important de care noi am uitat : iubirea.

        Like

      • Ralu says:

        Lucrurile sunt simple… avem toate amintirile lor, bune sau rele… tu și eu suntem o variantă nouă a lor… dacă tu și eu alegem să nu mai ieșim din iubirea necondiționată, toți sunt salvați prin noi. Fiecare copil este chemat la a fi un Hristos pentru familia lui. Astfel fiecare familie se reunește cu toate familiile care sunt marea Familie a izvorului Iubirii. Să ieși din tine, înseamnă să te dăruiești familiei tale și apoi celorlalte familii din oameni. Simplu 🙂

        Liked by 1 person

  3. Ralu says:

    Există îngeri, spirite ale naturi și oameni care au avut un singur Răspuns la dialogul cu El: iubire și ascultare. Aceștia nu au cum să se manifeste în acest plan al materiei corupte. Lumea din mine, împreună cu mine, am ales voia noastră personală, diferită de a Lui. Dacă cei care au rămas în cea mai înaltă vibrație a iubirii, își mai fac apariția pe aici, temporar și în ce formă știu ei, o fac numai pentru a ne ajuta pe noi, în situații reale de viață, să-L alegem pe El… să alegem definitiv doar comunicarea și comuniunea cu El… pe Cale, Adevăr, Viață.

    Like

    • smaranda64 says:

      Sper din tot sufletul că simți, că întrebările mele sunt sincere. Am impresia că din dialogul cu tine, găsesc un capăt de fir.

      Like

      • Ralu says:

        sper din tot sufletul să simți că dialoghez cu tine în modul în care o fac cu mine însămi… mă port cu tine, gândesc despre tine și vorbesc cu tine exact cum o fac cu mine. Mă onorează prezența ta… căci știu acum ce ești… ce suntem, dedesubtul oricărei imagini de sine.

        Liked by 1 person

  4. smaranda64 says:

    Încep să recitesc pe fragmente articolul. Ajung la Hristos. Omul Isus a fost vasul curajos și destul de puternic să aducă în materie, sămânța Hristosului. Jertfa de care se vorbește adeseori este a Hristosului care a coborât până în inima minciunii să-i spargă sâmburele împietrit?! Ca orice sămânță era nevoie de timp, să încolțească sub pământ, în umezeală și întuneric, până din ea, să răsară planta perenă care abundă pe orizontală.

    Like

    • Ralu says:

      Dumnezeu-Omul a coborât în Creația Lui pentru că așa ar fi făcut oricum… JERTFA a fost necesară pentru noi, nu pentru El. Atât de mult s-a îndepărtat lumea din mine de gândirea Lui, încât putem să ne autodistrugem (atât cât credem că putem). Iisus Hristos și-a asumat toată Masca omenirii pusă peste Chipul lui din Om. Și-a asumat natura umană căzută în suferința și chinul Minciunii, pentru a ne arăta cum să răspundem relației cu El, cu noi înșine și cu tot ce ne înconjoară. El a învins Minciuna și Iluzia de viață pentru toți. Omul care nu conștientizează că fără jertfirea naturii umane denaturate nu face nimic, doarme în continuare. Cine ajunge să-L iubească, ajunge să vadă clar ceea ce a Făcut și cât de mult ne Iubește pe toți. Personal, doar pentru mine, consider că fără a tăcea de gândirea-mi omenească, tot moartă sunt. Doar din actualul punct de vedere, consider că trebuie să-mi asum firea divină… adică, să micșorez firea mea pentru ca supra-firea să îmbrace omul care sunt. Gândirea mea este de creatură… supra-gândirea și supra-firea o am doar unită în gândire cu Cel care m-a salvat deja din visul morții și bolii… al urii… având mintea hristificată, nu mi-a mai rămas decât simplitatea sufletului, care are alte mișcări… mișcări spontane libere de judecăți și de calcule. Transformarea nu este a omului… eu doar am pus tot în Mâinile Lui… așa cum El a avut Credința că într-o bună zi voi Răspunde, așa am eu credința, prin El, că totul este într-o ordine perfectă… pacea sufletească de aici îmi vine… știu cine mă ține de mână, știu de unde am venit și știu unde aș vrea eu să ajung… El știe cine sunt înainte ca eu să respir prima gură de aer 🙂

      Liked by 1 person

  5. smaranda64 says:

    Din prima frază…. este ceva aici care îmi este încă, ca un mugure nedeschis. Dar… aflu că probabil pot să înlocuiesc „anti” cu „ne” dela negare adică ne- creație, ne-iubire… sau poate că negarea este doar liniuța dintre ele, vectorul de transformare dint-o stare în alta, drumul într-o direcție sau alta.

    Like

    • Ralu says:

      Numai mintea operează cu pro și contra… ,,ne,, sau ,,anti,, sunt negații ale unei afirmații. Pentru mine Dumnezeu doar Afirmă, nu există capete opuse ca să se pună în evidență una comparativ cu cealaltă… astfel mintea mea a fost pusă la locul ei: pentru mintea mea Realitatea lui Dumnezeu este doar Iubirea, doar creativitatea… restul le-am adus noi în existența personală… pentru alți oameni există alte ,,rele,,, pentru mine existau cu totul alte ,,rele,, … relativitatea specifică interpretării minții. Ceea ce este interesant este că noi știm toate relele, dar nu le facem pe toate… eu fac unele, alții fac altele… însă noi fiind un tot nedespărțibil, când unul face un rău, l-am făcut și eu… când altul face un bine, l-am făcut și eu. De aceea se spune: prin Unul am căzut (Adam), prin Unul ne-am ridicat (Iisus).

      Liked by 1 person

  6. Ralu says:

    Am plecat… îți voi răspunde când pun mâna pe un calculator 🙂 Mulțumesc, Smaranda!

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s